Viață și moarte

Câteodată am un chip îmbătrânit

de propriile insomnii și de diminețile venite mereu

convențional între noi

cei de ieri și cei de azi.

și mă trezesc bătrân

pentru că dimineața

lumina aprinde mai mult

întunericul din mine

și înăsprește grija

pe care ar fi trebuit să o las în seama lui Dumnezeu.

Așa suntem noi oamenii

bolnavi după moarte

căci învățăm să trăim viața din cărți

și mărturisim iubirea regizat

ca pe o scenă

care în cele din urmă

va rămâne goală

ca să cadă din nou cortina mult prea învechită

ca și noi

peste sufletele pustiite

sau peste gândurile obosite

de prea multă și dureros alergare

prin viață.

și nu mai știu

dacă moartea este cea spre care ne îndreptăm

sau cea din care venim

sau cea în care suntem

pentru că n-am învățat încă

ce-i Viața.

Publicat de

brb.D.K.

ultimul.visator

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.